Autoritățile locale din județul Cluj au început să investească semnificativ în dezvoltarea serviciilor oferite de medicii de familie, inclusiv în cadrul centrelor de permanență. În mediul rural, acest efort este completat de cel realizat pentru crearea de subunități SMURD, care sunt foarte utile în situații în care este necesară medicina de urgență.
Rețeaua de cabinete medicale de familie a cunoscut o dezvoltare constantă de-a lungul ultimelor decenii. Cea mai mare densitate din județul Cluj este întâlnită în municipiul Cluj-Napoca. Acest lucru este normal, în condițiile în care jumătate dintre locuitorii județului își au domiciliul în acest oraș. De asemenea, în Cluj-Napoca se află aproape 100.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi. Însă ultimii ani au adus și dezvoltarea rețelei de cabinete de medici de familie în mediul rural. În total, în județul Cluj, există peste 300 de cabinete medicale de familie, potrivit Radio România Actualități.
Mai mult, au apărut centre de permanență, prin intermediul cărora medicii de familie oferă servicii sanitare și în afara programului obișnuit. Există astfel de centre de permanență în Cluj-Napoca, în Turda și în comuna Mociu. În această comună există și o subunitate SMURD, care oferă servicii tipice pentru medicina de urgență. Cazul comunei Mociu este unul aparte. Această comună se află aproximativ la mijlocul distanței dintre Cluj-Napoca, Reghin și Bistrița, pe Câmpia Transilvaniei. În Mociu, exista un spital, care a fost desființat în urmă cu mai mult de un deceniu, cu toate că administrația locală s-a oferit să preia toate costurile de funcționare. Însă, pentru a nu lăsa zeci de mii de oameni fără nici un fel de asistență medicală permanentă, spitalul a fost înlocuit de centrul de permanență deservit de medicii de familie, dublat de subunitatea SMURD. În total, în județul Cluj, există 14 subunități SMURD, care funcționează în Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Aghireșu, Băișoara, Gilău, Florești, Mociu, Țaga și Jucu.
„Deșertul medical” din mediul rural
În timp ce marile centre urbane precum București, Cluj sau Timișoara beneficiază de o densitate bună de cabinete, marea problemă a anului 2026 rămâne mediul rural. Peste 300 de localități din România nu au niciun medic de familie, fapt ce obligă pacienții — mulți dintre ei vârstnici — să parcurgă zeci de kilometri pentru o rețetă sau o consultație de rutină.
-
Pensionarea unei generații: Aproximativ 45% dintre medicii de familie aflați în activitate au depășit vârsta de 60 de ani. Fără o strategie agresivă de atragere a rezidenților către această specialitate, sistemul riscă un colaps silențios în următorii cinci ani.
-
Lipsa stimulentelor: Deși autoritățile locale au început să ofere locuințe sau cabinete renovate, mulți tineri medici evită satele din cauza lipsei infrastructurii educaționale pentru copiii lor sau a dotărilor tehnice limitate.
Digitalizarea 2.0: de la dosarul cu șină la cloud-ul medical
Anul 2026 marchează intrarea într-o nouă eră a gestionării pacienților. Implementarea completă a cloud-ului cuvernamental a început să dea roade, cu consecința eliminării unei părți din birocrația sufocantă care îi transforma pe medici în simpli „contabili de date”.
-
Telemedicina de rutină: Multe cabinete folosesc acum platforme omologate pentru monitorizarea bolnavilor cronici de la distanță, ceea ce reduce aglomerația din sălile de așteptare.
-
Rețeta electronică europeană: Pacienții români pot acum să își ridice medicamentele din orice țară UE, grație interoperabilității sistemelor, un proiect finalizat cu succes la sfârșitul anului 2025.
Cabinetul de familie ca micro-centru de diagnostic
O schimbare majoră finanțată prin PNRR a fost dotarea cabinetelor din zonele defavorizate cu echipamente medicale care înainte existau doar în spitale.
| Indicator Rețea (Feb 2026) | Stare / Cifră |
| Număr total medici de familie | ~10.200 (în ușoară scădere) |
| Vârsta medie a medicului | 56 de ani |
| Grad de digitalizare | 85% (conectare la Cloud) |
| Localități fără medic | ~320 unități administrativ-teritoriale |
4. Finanțarea: per capita vs. servicii
Dezbaterea privind modul în care sunt plătiți medicii de familie rămâne aprinsă. În 2026, s-a pus un accent mai mare pe plata per serviciu (fee-for-service), ceea ce încurajează medicii să realizeze activități de prevenție — de la campanii de vaccinare la screening-uri pentru cancerul colorectal sau de sân.
Totuși, medicii avertizează că tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu țin pasul cu inflația și cu costurile tot mai mari de întreținere a unui cabinet privat (chirie, utilități, asistenți, consumabile).
Wizz Air lansează zboruri directe din Cluj-Napoca către Malta și Dubrovnik din vara 2026
